În data de 26 Noiembrie 2020, a avut loc întâlnirea de lansare a proiectului “Infrastructură Modernă de Frontieră – Regiunea Carpatică de Succes” (MOBI). Proiectul este implementat cu sprijinul financiar la programului ENI CBC Ungaria-Slovacia-România –Ucraina 2014-2020.
Informații despre proiect: Proiectul „Infrastructura modernă de frontieră – Regiunea Carpatică de succes” (MOBI) este implementat începând cu 1 martie 2020, de către un consorțiu internațional, care include guverne regionale și instituții profesionale, și anume: Asociația Internațională a Instituțiilor de Dezvoltare Regională IARDI (Ucraina), Autoguvernarea regiunii Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria), Autoguvernarea regiunii Košice (Slovacia), Consiliul județean Maramureș (România), Unitatea administrativă teritorială a județului Satu Mare (România), Serviciul rutier din regiunea Zakarpattia (Ucraina).
Scopul proiectului este de a crea o platformă durabilă pentru mobilitatea transfrontalieră eficientă a persoanelor și mărfurilor prin îmbunătățirea infrastructurii de transport și de frontieră, consolidarea cooperării dintre autorități locale și organizații profesionale a căror activitate afectează dezvoltarea transportului în regiunile de frontieră din Ucraina, Ungaria, Slovacia și România. Proiectul prevede dezvoltarea unui plan comun de mobilitate, care va sincroniza planurile regionale ale fiecărei regiuni de frontieră în domeniul transportului și infrastructurii de frontieră, dezvoltarea coridoarelor de transport internațional, traficului feroviar, aviației internaționale etc.
Întâlnirea de lansare a proiectului a avut loc prin combinarea întâlnirii directe a partenerilor și experților ucraineni în sala de conferințe și conexiunea video on-line din Ungaria, Slovacia, România și Ucraina. La întâlnire au participat reprezentanții tuturor organizațiilor partenere ale proiectului MOBI, și anume: reprezentanți ai autoguvernării din regiunea Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria), autoguvernării regiunii Košice (Slovacia), Consiliul Județean Maramureș (România), Unitatea administrativă teritorială a județului Satu Mare (România), Serviciu rutier din regiunea Zakarpattia (Ucraina) și Asociația internațională a instituțiilor de dezvoltare regională IARDI (Ucraina).
La începutul evenimentului, coordonatorul proiectului – președinta Asociației Internaționale a Instituțiilor de Dezvoltare Regională IARDI Nataliya Nosa a prezentat principalele obiective și activități ale proiectului.
Un obiectiv important al întâlnirii a fost prezentarea șefilor departamentelor relevante din regiunile de frontieră și a experților în abordări moderne ale planificării strategice pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a frontierei, și anume:
– În discursul său, Gábor Zimborán, reprezentant al autoguvernării județului Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria) a subliniat principalele sarcini ale planificării strategice la nivelul proiectului: creșterea accesibilității regiunilor prin îmbunătățirea continuă a rețelei de infrastructură de transport. A subliniat că particularitatea și principala provocare a celor 4 regiuni de frontieră este starea slabă, nesatisfăcătoare a infrastructurii de transport, în special în contextul dezvoltării, planificării și întreținerii sale. Prin urmare, pentru a crește mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, un factor necesar este furnizarea de autostrăzi de înaltă calitate către punctele de trecere a frontierei.
Acest aspect necesită crearea și îmbunătățirea cooperării transfrontaliere prin dezvoltarea și implementarea planurilor de mobilitate și a planurilor de acțiune comune, deoarece elaborarea documentelor de mai sus va oferi un concept de bază pentru proiectele viitoare. Odată cu aceasta, Planul comun de mobilitate va pune bazele pentru o serie de proiecte de succes în domeniul cooperării transfrontaliere. O atenție deosebită ar trebui acordată planificării strategice. Principalul document conceptual pentru regiunea Szabolcs-Szatmár-Bereg este Strategia de dezvoltare regională integrată pentru 2021-2027, care a integrat țintele și obiectivele strategiei 2014-2020. Printre părțile interesate din Ungaria se numără Societatea cu răspundere limitată a drumurilor publice maghiare, Societatea cu răspundere limitată a căilor ferate de stat maghiare și Societatea cu răspundere limitată a Centrului de transport al Ungariei de Nord.
– Claudia Breban, reprezentant al Consiliului Județean Maramureș (România), a subliniat necesitatea dezvoltării unui plan comun de mobilitate CBC pentru toate regiunile la nivel de proiect, în special în contextul infrastructurii de transport. Scopul principal al acestui document este de a crea și implementa abordări moderne pentru îmbunătățirea accesibilității tuturor mijloacelor de transport (private și publice) pe baza analizei calitative a experților. La nivel strategic, este esențial să fie planificate și implementate activități în conformitate cu cerințele documentelor strategice, precum și să fie integrate toate obiectivele proiectului în planul comun de mobilitate CBC din toate regiunile.
– Stern Felicia Cristina, reprezentant al Unității Administrative Teritoriale a județului Satu Mare (România), a menționat că cele 4 regiuni partenere ale proiectului au multe în comun nu numai la nivel regional. La nivel național, se pregătesc propuneri pentru programul de cooperare transfrontalieră pentru următoarea perioadă de programare. Județul Satu Mare va dezvolta o strategie de integrare a planului de mobilitate CBC dezvoltat în cadrul proiectului. Desigur, există unele dificultăți, deoarece nu toate regiunile au dezvoltat și aprobat deja planuri regionale de mobilitate. Totuși, sarcina principală este de a satisface nevoile comunităților locale din sectorul transporturilor, deoarece toți cetățenii trebuie să aibă acces la un transport nou, îmbunătățit, ecologic și accesibil, cu o calitate ridicată a serviciilor.
– Matej Ovčiarka, Șeful Departamentului pentru Dezvoltare Regională și Amenajarea Teritoriului din regiunea autonomă Košice (Slovacia), a subliniat noile abordări ale planificării strategice în domeniul transportului și al dezvoltării infrastructurii de frontieră și a menționat că tranziția către noul program operațional 2021-2027 este în curs de desfășurare. . Regiunea autonomă Košice a pregătit deja un plan regional de mobilitate, care a fost adaptat și aprobat de Consiliul regiunii autonome Košice și a fost supus unui proces de evaluare strategică. Cooperarea transfrontalieră este crucială, iar partea sa integrantă este infrastructura de transport. Proiectul „MOBI” permite dezvoltarea unui studiu de fezabilitate pentru sectoare importante, și anume: construcția pistei de biciclete Michalovce-Vyšné Nemecké, precum și punctul de control Maťovce-Vojtkovce (Slovacia): drumul 3552 (Ucraina).
– Mykhailo Mokhnia, Șeful adjunct al serviciului rutier din regiunea Zakarpattia (Ucraina) s-a concentrat asupra componentei de infrastructură. Conform grupului de activitate al proiectului 4.1, se desfășoară lucrări pregătitoare, au fost deja încheiate contracte cu subcontractanți. Serviciul rutier din regiunea Zakarpattia (Ucraina) reconstruiește o pistă de biciclete pe drumul Tiszabökény-Tiszapéterfalva (Ucraina) care duce către și dinspre punctul de control al frontierei Tiszabecs (Ungaria) – Vylok (Ucraina) în direcția Kispalád (Ungaria) – Velyka Palad Punctul de control la frontieră (Ucraina). O parte a secțiunii de drum de la satul Vylok la satul Tiszabökény a fost deja reconstruită, sarcina din cadrul proiectului este reconstrucția și amenajarea unei părți a pistei de biciclete cu o lungime totală de 4.350 km. O atenție specială a Serviciului Rutier din regiunea Zakarpattia este, de asemenea, acordată dezvoltării studiilor de fezabilitate pentru 2 locații din zona de frontieră, care vor fi dezvoltate împreună cu grupuri de experți de cealaltă parte a frontierei.
– Mihaela Liţe, reprezentantul Consiliului Județean Maramureș (România), a prezentat un draft al Structurii Planului de Mobilitate CBC elaborat de experții români, care conține secțiuni cu cercetare primară și domenii prevăzute de dezvoltare a infrastructurii de frontieră, inclusiv construcția existentă și crearea punctelor de control prevăzute, dezvoltarea infrastructurii de transport, inclusiv coridoare de transport internaționale și conexiuni pentru biciclete, conexiuni feroviare, conexiuni aeriene, precum și studiul posibilității conexiunilor pe apă în zona Tisei Superioare. Mihaela Lite a subliniat că toate regiunile partenere ale proiectului sunt membre ale Euroregiunii Carpatice, care acoperă o vastă zonă de frontieră cu provocări și caracteristici de dezvoltare cotidiene. Prin urmare, sarcinile esențiale sunt creșterea accesibilității site-urilor, pe baza dezvoltării unui plan comun de mobilitate transfrontalieră necesar pentru a crește mobilitatea persoanelor și a bunurilor.
În cadrul unor discuții și discursuri tematice suplimentare, experții internaționali din Ucraina și din regiunile de frontieră au prezentat principalele probleme și au identificat proiectele-pilot ca domenii de creștere economică în domeniul infrastructurii de frontieră și de transport, și anume:
– Expertul Zinovij Broyde (regiunea Cernăuți, Ucraina) a prezentat necesitatea refacerii liniei de cale ferată Odesa-Zhmerynka-Cernăuți-Kolomiia-Rahiv cu reconstrucția liniei europene standard pe tronsonul Dilove-Rahiv (Ucraina) – Valea Vișeului (România) și Teresva (Ucraina) – Câmpulung la Tisa (România). Zinovij Broyde a susținut că această cale ferată este o componentă de bază a infrastructurii pentru întreaga regiune carpatică, deoarece se bazează pe conexiune (rutieră, aeriană etc.). Această idee a primit deja sprijin la nivel regional și guvernamental în Ucraina și face parte integrantă din strategia regiunii Carpatice).
– Din discursul Ludmilei Kozlovska, expert în infrastructura de frontieră, participanții la reuniunea inițială au aflat despre principalele aspecte ale cerințelor legale la nivel național și regional pentru dezvoltarea planurilor de dezvoltare transfrontaliere. Există numeroase acte legislative care reglementează politica infrastructurii publice la nivel regional. În conformitate cu reformele de descentralizare, în 2015, Decretul președintelui Ucrainei a aprobat conceptul de dezvoltare durabilă până în 2030. Strategia definește vectorul general al dezvoltării durabile a regiunilor și este elaborată în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Ucrainei până la 2030, aprobat prin Decretul președintelui Ucrainei din 30 septembrie 2019 № 722.
Conform rezoluției Cabinetului de Miniștri din Ucraina nr. 695 aprobat la 5 august a fost aprobată strategia de stat de dezvoltare regională pentru 2021-2027 care vizează aprofundarea integrării economice, socio-culturale la nivel de stat și regional. Acest document constituie baza conform căreia s-au format noi abordări ale politicii regionale de stat până în 2020. În prezent, există două diferențe fundamentale: dacă până în 2020 principalul finanțator de proiecte de infrastructură a fost din bugetul public, acum Strategia 2021-2027 redirecționează investițiile publice în active corporale și necorporale sub formă de proiecte „soft” și „hard”. Acest lucru se va face cu o evaluare expertă a conținutului și potențialului acestora. O altă caracteristică este faptul că până în 2020, dezvoltarea strategiilor de dezvoltare regională a fost competența guvernul central, iar acum dezvoltarea strategiei va avea loc la nivel central, regional și local, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale.
Până în prezent, programele vizate de stat pentru dezvoltarea frontierei de stat au fost finalizate, iar conceptul programului de stat pentru dezvoltarea frontierei de stat până în 2030 și planul de acțiune pentru construirea punctelor de control sunt luate în considerare de către ministere și departamente. Aceasta deschide o fereastră de oportunitate pentru propuneri în aceste programe și planuri de dezvoltare în timpul implementării proiectului. La nivel regional, există un program pentru dezvoltarea infrastructurii de frontieră în regiunea Zakarpattia până în 2022.
-Din prezentarea Györgyné Makszim Dr. Tímea Nagy, expert în planificarea regională și dezvoltarea infrastructurii de transport în regiunea Szabolcs-Szatmár-Bereg, participanții la reuniunea inițială au dobândit noi cunoștințe despre principalele caracteristici ale disparităților de dezvoltare regională din Ungaria. care s-au format și s-au intensificat după tranziția Ungariei la democrație în 1989. Împărțirea condiționată a țării în „Vest-Est”, „Budapesta – întreaga țară”, „Centru – provincie” complică dezvoltarea regională, dar a făcut posibilă dezvoltarea unui concept de analiză și dezvoltare de propuneri pentru formarea Planului de mobilitate. Astfel, Tímea Nagy propune identificarea grupurilor economice și sociale de factori care influențează dezvoltarea regiunii. Următorul pas este de a determina modul în care funcționează sistemul de relații dintre actorii regionali. Etapa finală constă în determinarea factorilor de cerere și ofertă pe baza categoriilor de mai sus.
-Dr. Zoltán Kovács, expert în infrastructură de transport al autoguvernării din Szabolcs-Szatmár-Bereg, a identificat aspecte cheie care vor fi, fără îndoială, incluse în Planul comun de mobilitate al proiectului. Astfel, una dintre prioritățile guvernului maghiar este dezvoltarea și reconstrucția infrastructurii, care, la rândul său, asigură competitivitatea sistemului economic al statului și crește mobilitatea cetățenilor în general. Scopul programului de dezvoltare și îmbunătățire a infrastructurii al guvernului Ungariei este de a putea ajunge la orice secțiune a autostrăzii de pe drumul local în 30 de minute. În acest context, este planificată aducerea autostrăzilor la frontierele naționale ale Ungariei și continuarea dezvoltării rețelei lor pe o bază radială. În plus, este planificată construirea a două poduri peste Dunăre de Komárom (Ungaria) – Komárno (Slovacia), precum și pregătirea și construcția altor două poduri peste Dunăre, dintre care unul lângă Mohács, iar al doilea, așa-numitul pod Galvani din Budapesta pentru a face legătura între districtele Kelenföld și Ferencváros; podul peste râul Tisa în orașul Szolnok pentru autostrada M4, podul peste râul Tisa între satul Lónya și satul Tiszamagyaros (Szabolcs-Szatmár-Bereg), reconstrucția podului peste râul Tisa în satul Kisköre. În plus, sunt planificate drumuri de ocolire în Gyöngyös, Hódmezővásárhely, Kisvárda, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Sopron, Székesfehérvár și Várpalota. Ca urmare, toate orașele de importanță regională ar trebui să aibă acces direct la autostradă.
– Ionuţ Militaru, reprezentant al Unității Administrative Teritoriale a județului Satu Mare (România), a prezentat Abordările planificării strategice din România, a definit conceptul de planificare strategică și a evidențiat principalele provocări și abordări ale soluției lor. Astfel, Planul de mobilitate Satu Mare acoperă 854 km de drumuri și doar 75% au asfalt, din care 279 km duc la puncte de trecere a frontierei, 200 km de căi ferate și 1 aeroport (Satu Mare) de la care pleacă zboruri către Londra. Potrivit expertului român, dezvoltarea unei platforme durabile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în contextul proiectului „Infrastructură modernă de frontieră – Regiunea Carpatică de Succes” (MOBI) ar trebui să înceapă cu cercetarea de bază, colectarea și analiza datelor locale și regionale pentru a ajuta la identificarea cea mai eficientă a mijloacelor de transport, a persoanelor și a mărfurilor prin trecerea frontierei.
– Miroslav Fazekaš, Ofițer expert în transporturi, reprezentant al Departamentului de infrastructură al regiunii autonome Košice (Slovacia), a făcut cunoscut publicului principalele cerințe ale Slovaciei la programele regionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și dezvoltarea rețelelor de transport public. Este necesar să se țină seama de faptul că transportul feroviar este de competența Ministerului Transporturilor și Construcțiilor din Republica Slovacă, transportul urban aparține competenței consiliilor municipale și a organelor executive, iar comunicarea pe distanțe lungi este de competența a regiunilor care se autoguvernează. În Slovacia de Est, zborurile pe distanțe lungi sunt operate de doi operatori: Arriva și Eurobus. În plus, a fost înființată o companie de logistică care să organizeze și să opereze servicii de transport de călători în Slovacia de Est. Planul de mobilitate pentru regiunea autonomă Košice acoperă 2.379 km de drumuri, 573 km de căi ferate și 1 aeroport (Košice). Dezvoltarea planului de mobilitate pentru regiunea autonomă Košice a fost finalizată în vara anului 2020, iar documentul în sine se concentrează pe planificarea strategică a infrastructurii de transport și include toate modurile de transport: motorizat, individual, public și cu bicicleta.
– Oksana Stankiewicz-Volosianchuk, expert în mediu, a descris regulile și cerințele pentru protecția mediului care ar trebui respectate atunci când se elaborează planuri de mobilitate și alte documente strategice. Din discursul său, participanții la reuniunea inițială au aflat despre particularitățile implementării de către Uniunea Europeană a Cursului Verde European și a Pactului Verde European. Acest curs prevede o restructurare completă a economiei și reducerea emisiilor de CO2 cu 90%, ceea ce, la rândul său, creează o serie de provocări și oportunități pentru Ucraina, inclusiv oportunități de a consolida în mod semnificativ piața vehiculelor electrice și de a construi infrastructura adecvată. Un alt aspect important de luat în considerare atunci când se elaborează planuri de mobilitate a infrastructurii este componenta biodiversității: noile rute de transport nu ar trebui să treacă prin ariile protejate, iar acolo unde se produce un astfel de fenomen, ar trebui construite eco-docuri și apeducte.
–Vadym Pylypenko, Directorul Asociației Internaționale a Instituțiilor de Dezvoltare Regională „IARDI” (Ucraina), manager de comunicare al proiectului, a prezentat Planul de comunicare și site-ul web al proiectului „Infrastructură modernă de frontieră – Regiunea Carpatică de succes” (MOBI). Principalul instrument de comunicare și schimb de informații de către experți internaționali și organizații interesate este site-ul web al proiectului „MOBI” conceput pentru a posta informații în limbile tuturor regiunilor țintă (țările partenere ale proiectului). În conformitate cu obiectivele proiectului, site-ul web va juca rolul principalei platforme de comunicare cu entitățile publice.
La sfârșitul reuniunii, partenerii proiectului au concluzionat că dezvoltarea unui plan comun de mobilitate este important din punct de vedere strategic pentru dezvoltarea în continuare a regiunilor, având în vedere noile provocări asociate restricțiilor de carantină pentru circulația persoanelor și a bunurilor care necesită noi soluții comune și noi abordări ale planificării strategice. Construcția de noi autostrăzi, căi ferate și servicii aeriene, precum și perspectivele de transport pe apă câștigă o importanță suplimentară. În ceea ce privește propunerile de restabilire a serviciilor feroviare transfrontaliere prin regiunile de frontieră ale țărilor EUSDR, pot fi inițiate de regiunile Ucrainei și României, este recomandabil să fie oferit sprijin tuturor regiunilor și țărilor interesate pentru a accelera implementarea studiilor internaționale de fezabilitate și evaluarea strategică de mediu pentru punerea lor în aplicare în cadrul noilor programe ale UE și al Acordului verde european.
Experții au identificat următorii pași în conformitate cu planul de implementare a proiectului: până la 31 decembrie 2020, sunt așteptate propuneri pentru propunerea de structură a planului comun de mobilitate, care este postat pe resursele web ale proiectului și resursele partenerilor.
Din ianuarie 2021, în cadrul reuniunilor tematice ale experților internaționali și meselor rotunde cu părțile interesate sunt de așteptat să se discute locațiile potențiale de creștere și rezultatele cercetărilor de bază în următoarele domenii: transport feroviar, conexiune aeriană, infrastructură de frontieră, conexiuni pe căi navigabile, rute de biciclete, conexiuni turistice internaționale.
Conform rezultatelor întâlnirii de lansare a proiectului, a avut loc conferința de presă din clubul de presă Uzhhorod. Reprezentanții MEDIA au fost informați cu privire la demararea proiectului „MOBI” – Infrastructură modernă de frontieră – Regiunea Carpatică de succes ”, obiectivele principale, activitățile și rezultatele scontate.
Centrul de Presă a Asociației Internaționale “IARDI”