Comunicat de presă (partea a 2-a)
Sesiunea 2. “Conexiuni feroviare în regiunea Carpatică”
Întâlnire partenerială din cadrul proiectului MOBI
“Infrastructură Modernă de Frontieră – Regiune Carpatică de Succes” (MOBI)
În data de 28 ianuarie 2021 a avut loc o întâlnire la care au participat parteneri și experți ai proiectului „Infrastructură modernă de frontieră – o regiune Carpatică de succes” (MOBI), implementat cu sprijinul financiar al Programului ENI CBC Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020.
Scopul proiectului este: să creeze o platformă durabilă pentru mobilitatea transfrontalieră eficientă a persoanelor și mărfurilor prin îmbunătățirea infrastructurii de transport și de frontieră, consolidând cooperarea dintre administrații locale și organizații profesionale care vizează dezvoltarea legăturilor de transport în regiunile de frontieră din Ucraina, România, Slovacia și Ungaria. Proiectul prevede dezvoltarea unui plan comun de mobilitate, care va include planuri regionale ale fiecărei regiuni de frontieră în domeniul transportului și infrastructurii de frontieră, dezvoltarea serviciilor feroviare, a serviciilor aeriene internaționale etc.
Întâlnirea a fost inițiată de Adunarea Generală a județului Szabolcs – Szatmár – Bereg (Ungaria) și a avut loc în sistem dual: o întâlnire directă a partenerilor și experților ucraineni în sala de conferințe și o conexiune video-conferință pentru partenerii din Ungaria, Slovacia, România și Ucraina. La întâlnire au participat reprezentanții tuturor organizațiilor partenere ale proiectului MOBI, și anume: reprezentanți ai Adunării Generale a județului Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria), regiunea de auto-guvernare Košice (Slovacia), Consiliul Județean Maramureș (România) ), Unitatea administrativă teritorială a județului Satu Mare (România), Serviciul rutier din regiunea Transcarpatia (Ucraina) și Asociația internațională a instituțiilor de dezvoltare regională IARDI (Ucraina).
3 discuții de grup s-au axat pe următoarele aspecte: 1. Planificarea regională și dezvoltarea conexiunilor de transport rutier, 2. Conexiunile feroviare în regiunea Carpatică, 3. Conexiunile aeriene în regiunea Carpatică.
A doua sesiune a fost dedicată conexiunilor feroviare din regiunea Carpatică. Pe această temă au vorbit 3 experți:
– dr Z. Broyde, Director al Centrului Științific și Tehnic de Stat pentru probleme intersectoriale și regionale de siguranță și resurse de mediu (SSTC „Ekoresurs”), Cercetător principal, Сor.-Mem., Consilier UEAN al șefului administrației regionale de stat Cernăuți, în prezentarea sa a relatat viziunea susținută de Comisia Europeană, Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), BRDB și Convenția Carpaților privind dezvoltarea conexiunilor feroviare transfrontaliere în regiunea Carpatică – de la trans-European ta trans-frontalier. Această abordare se bazează pe dezvoltarea holistică a întregii infrastructuri de transport și pe dezvoltarea sferei socio-economice din cele 8 țări din regiunea Carpatică, pe baza experienței regiunilor alpine. Necesitatea restaurării moderne și a dezvoltării în continuare a acestui sistem de comunicații transfrontaliere, ca element cheie al integrării europene și euro-atlantice, a devenit o piatră de temelie a creării euroregiunilor „Carpatice” și „Verkhniy Prut” a continuat să se reflecte în Convenția din Carpați, EUSDR și deciziile Comisiei Europene din 2018 privind extinderea sistemului de transport al UE în țările parteneriatului estic și formarea rețelei de coridoare feroviare de marfă (RFC) a UE. În legătură cu construcția terminalului intermodal Poarta Est-Vest din Fényeslitke lângă Chop, precum și cu declarațiile comune ale președintelui Ucrainei și ale președintelui Poloniei la 12.10.2020 și ale președintelui Republicii Moldova la 12.01.2021 aspirații comune pentru integrarea în Inițiativa celor trei mări, sistemul are nevoie de cea mai mare atenție pentru conexiunile feroviare și rutiere. Astăzi, aceste conexiuni leagă prin centrul geografic al continentului european din Ucraina toate regiunile limitrofe ale celor 5 țări EUSDR (precum și zonele turistice și recreative cheie din arealul munților Carpați) de la noul terminal al Porții Est-Vest până la porturile Mării Negre. Pentru a realiza aceste oportunități, este necesar să se restabilească prin traficul feroviar pe calea ferat[ existentă de lățime 1520 mm de la granița cu Ungaria și Slovacia în Chop prin regiunile Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Cernăuți, Vinnytsia și Odesa pentru a asigura cel mai scurt tranzit de pasageri și mărfuri prin Ucraina. Realizarea acestui potențial, care este important pentru toate cele 12 țări ale inițiativelor celor trei mări, necesită două sarcini.
Cea mai simplă etapă va fi reluarea traficului prin secțiunea ucraineană-moldovenească a acestor legături de la stația Mamaliga din regiunea Cernăuți prin Larga – Oknytsia la Mohyliv-Podilskyi și mai departe prin Zhmerynka la est și la Odesa. Acest lucru nu necesită deloc investiții suplimentare, iar acordul de principiu a fost încheiat în 2012 la summit-urile feroviare de la Chișinău și București și parțial implementat în ruta reînnoită a trenului 117/118 Kiev-Cernăuți.
Cheia este restabilirea legăturii de la Teresva la Rakhiv (suspendată din 2006) pe tronsonul românesc de cale ferată de lățime1520 mm prin Câmpulung la Tisa – Sihetu Marmației – Valea Vișeului (aproximativ 40 km) și ucrainean: Dilove – Rakhiv (19, 2 km). Lucrările de infrastructură și reparații necesare pot fi efectuate în cadrul programelor UE de cooperare transfrontalieră „HU-SK-RO-UA” și „RO-UA”.
Implementarea și finanțarea UE în 2021-2027 deschide noi oportunități pentru implementarea acestui proiect în noile abordări ale „următoarei generații” și „tranziție echitabilă” pentru regiuni și orașe în cadrul priorităților acordului verde european. Implicarea Ucrainei și a Republicii Moldova în aceste procese a fost propusă la Summit-urile UE din 18 iunie 2020 și 6 octombrie 2020.
Condițiile prealabile fundamentale pentru o astfel de cooperare pot fi create în timpul președinției ucrainene a EUSDR în 2021-2022, iar primul pas către implementarea lor este examinarea acestei probleme de către comisia interguvernamentală ucraineană-ungară în următoarele săptămâni.
– Boris Ottmar, manager al orarului, director al produselor de transport regionale și suburbane ale Căilor Ferate Slovace. împreună cu colegul său Juraj Oravec au prezentat opțiuni pentru dezvoltarea conexiunilor feroviare a regiunii autonome Košice. Regiunea autonomă Košice are o suprafață de 3,48 milioane de kilometri 2 (15% din suprafața totală a Slovaciei), 475 km de rețea de transport feroviar deservită (16% din total rețea feroviară slovacă), 50 de trenuri pe distanțe lungi (33% din numărul total slovac), 2 puncte operaționale de trecere frontieră feroviară la Čaňa (Slovacia) – Hidasnémeti (Ungaria) și Čierna nad Tisou (Slovacia) – Chop (Ucraina), precum și 2 puncte neoperaționale de trecere frontieră feroviară la: Slovenské Nové Mesto (Slovacia) – Sátoraljaújhely (Ungaria) și Maťovské Vojkovce (Slovacia) – Uzhhorod (Ucraina). În total pe teritoriul regiunii autonome Košice, există 226 trenuri interne (15% din numărul total slovac), 20 de trenuri internaționale și 103 gări (14% din numărul total slovac).
Măsurile specifice pentru îmbunătățirea situației actuale de criză din 2021 includ extinderea conexiunii internaționale Košice – Budapesta cu 5 perechi de trenuri, extinderea conexiunii internaționale Bratislava – Viena cu 3 perechi de trenuri, extinderea Căii Ferate Slovace cu 140 de trenuri în total, atragerea de fonduri suplimentare prin închirierea transportului feroviar slovac în străinătate, optimizarea procesului de punere în funcțiune a vehiculelor noi și atragerea de personal în zonele regionale, reducerea unității de subvenție pentru căile ferate slovace cu 3,74%.
Măsurile de mai sus sunt convenite cu acționarul principal – Ministerul Transporturilor și Construcțiilor din Republica Slovacă. De asemenea, în această etapă există o decizie de a introduce 59 de trenuri noi pentru Slovacia de Est.
Pentru transportul suburban, este planificată modernizarea a 35 de vagoane (primul vagon va fi livrat în ianuarie 2022), construcția a 13 vagoane noi (primele vagoane noi vor fi livrate în iulie 2022), punerea în funcțiune a 9 UEM până în 2023 pe liniile Košice – Liptovský Mikuláš, Košice – Prešov – Plaveč, Košice – Čierna nad Tisou și Košice – Humenné.
Alte măsuri includ reducerea intervalelor dintre trenurile Košice – Budapesta la 2 ore prin introducerea a 7 perechi de trenuri și alăturarea programului orar Košice – Budapesta la intervalul Intercity Sátoraljaújhely – Miskolc – Budapesta din 2022. Conform cercetărilor, se stabilește că funcționarea actuală a 2 perechi de trenuri pe zi pe ruta Košice – Budapesta nu satisface nevoile traficului de pasageri, iar punerea în aplicare a acestei măsuri nu numai că va conecta în mod eficient orașele cu o populație de 2,2 milioane de persoane, dar va crește și semnificativ potențialul economiei, turismului și mobilității în general. În prezent, partenerii și părțile interesate sunt de acord asupra unor pași suplimentari în acest domeniu.
Sunt prevăzute oportunități mari în cooperarea cu Ucraina: în iulie 2019, conexiunea Košice – Chop – Mukachevo a fost introdusă de linia de cale ferată de tip standard european (1435 mm). Împreună cu conexiunea Budapesta – Záhony – Chop – Mukachevo, această direcție joacă un rol important în sistemul de transport al regiunii Carpatică în general. În funcție de situația pandemică, calea ferată slovacă intenționează să restabilească 2 perechi de trenuri pe zi pe ruta Košice – Chop – Mukachevo în mai-iunie 2021 cu perspectiva de a crește la 4 perechi de trenuri pe zi.
Următoarea direcție promițătoare este introducerea conexiunii Košice – Maťovské Vojkovce – Uzhhorod. Pe acest traseu există ecartamente conform standardelor europene (1435 mm), cât și ale standardelor sovietice (1520 mm), dar rețeaua de cale ferată cu ecartament conform standardului sovietic este utilizată doar pentru transportul de marfă. Înainte de pandemie, a fost luată în considerare opțiunea de a introduce traficul de pasageri în această direcție, care a fost lansarea traseului Mukachevo – Chop – Košice pe ecartament cu standard sovietic, ceea ce a fost semnificativ complicat de faptul că pista standard sovietică utilizează un tip special de oțel și 11 kilometri de linie standard europeană de la Maťovské Vojkovce la Uzhhorod au necesitat reparații complexe sau de reasamblare. Extinderea acestei rute este posibilă cu acordul tuturor partenerilor și părților interesate implicate, precum și implementarea setului necesar de măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii adecvate: dezvoltarea terminalelor vamale feroviare moderne și introducerea unei scări corespunzătoare de transport.În general, dezvoltarea conexiunii feroviare este considerată una dintre cheile cooperării dintre Polonia, Slovacia, România, Ungaria și Ucraina.
Claudia Breban, director executiv al Direcției de Dezvoltare din cadrul Consiliului Județean Maramureș, a vorbit despre situația actuală și perspectivele viitoare pentru transportul feroviar din județul Maramureș. Astfel:
• Există 2 linii de cale ferată principale în județul Maramureș:
- Câmpulung la Tisa – Salva, din care 100 km trec direct pe teritoriul județului Maramureș. Are 4 stații principale pe linie: Câmpulung la Tisa, Sighetu Marmației, Valea Vișeului și Vișeu de Jos;
- Jibou – Baia Mare – Satu Mare, din care 41 km trec direct prin teritoriul județului Maramureș.
• Nu există linii ferate electrificate pe teritoriul județului Maramures.
Linia ferată Câmpulung la Tisa – Salva e împărțită în of 3 părți:
- Vișeu de Jos – Borșa;
- Valea Vișeului – Vișeu de Sus – Dealul Ștefăniței
- Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmației – Valea Vișeului – această linie are o importanță strategică, deoarece există o cale ferată care permite conectarea municipiului Sighetu Marmației (Maramureș, România) – Teresva (regiunea Transcarpatică, Ucraina) și Valea Vișeului (Maramureș) – Berlibaș (regiunea Zakarpattia, Ucraina). Astăzi, aceste puncte de control la frontierele feroviare nu funcționează. În total, există 5 tuneluri, 10 viaducte și 354 poduri pe linia Câmpulung la Tisa – Salva. Limita de viteză pentru trenurile de călători – de la 50 km / h la 80 km / h. Traficul de marfă nu funcționează pe linie din 2019.
Există mai multe proiecte finanțate de căile ferate române din propriul buget, din bugetul de stat și din fondurile Programului Operațional astfel:
• Proiectele finanțate din bugetul Căilor Ferate Române:
- Reparații capitale ale clădirii stației Vișeu de Jos;
- Modernizarea trecerii la nivel feroviar între Bușag și Baia Mare;
• Proiecte finanțate din bugetul de stat:
- Reparația și reconstrucția tunelului Runcu pe linia Valea Vișeului – Petrova;
- Reparația capitală a căilor ferate dintre Bușag și Baia Mare;
- Reparația capitală a podului peste râul Lapuș în Lapușel;
- Restaurarea apărării la mal pe linia Valea Vișeului – Vișeu de Jos;
- Modernizarea altor 10 treceri la nivel feroviar;
• Proiectele finanțate din fondurile programului operațional sunt:
- Modernizarea stației Baia Mare, gara principală a județului Maramureș.
În județul Maramureș circulă doar trenurile Regio și InterRegio. Există o legătură directă cu București-Nord, Brașov și stațiunile din Valea Prahovei și Cluj-Napoca. Vara există trenuri cu legătură directă către coasta Mării Negre.
Numărul total de locomotive de marfă ale căilor ferate românești este de 987, majoritatea fiind construite în România sau în fosta Iugoslavie. În ciuda faptului că transportul de marfă are un loc semnificativ pe piață, lucru care a fost asigurat de reformele de succes ale CFR Marfă în general, această direcție rămâne nerentabilă. Trenurile de marfă din județul Maramureș sunt deservite doar în stația Baia Mare, astfel încât volumul traficului de marfă a fost destul de redus în 2020 – 11 000 de tone.
În 2020, serviciul de trenuri de marfă pe stațiile Săcel, Vișeu de Jos și Leordina a fost oprit din cauza degradării semnificative a căii ferate, care, la rândul său, a limitat volumul traficului de marfă. Drept urmare, costurile transportului au crescut și concurența cu transportul rutier a devenit imposibilă. Până în 2020, stațiile menționate mai sus deserveau 30 000 de tone de marfă pe an. Modernizarea liniilor de cale ferată va permite revenirea afacerii la utilizarea transportului de marfă pe calea ferată prin județul Maramureș. În plus, funcționează traseul turistic Mocănița – valea Vaser, având o lungime totale de 21,6 km. Pe această rută, rulează locomotive diesel și cu abur.
– Ionuţ Militaru, expert al Consiliului Județean Satu Mare, a informat participanții la întâlnirea parteneriatului MOBI cu privire la principalele caracteristici ale situației actuale și viitorului căilor ferate din județul Satu Mare. În prezent, căile ferate ale județului Satu Mare au o lungime de 200 km de șine cu o singură cale, care sunt complet neelectrificate. În domeniul transportului de mărfuri, punctul de control feroviar Carei (România-Ungaria) și punctul de control feroviar Halmeu (România-Ucraina) sunt de o importanță strategică, în special pentru că 18.000 tone de marfă pe an trec prin Halmeu. Cu toate acestea, viteza permisă a trenurilor de marfă în județul Satu Mare este mică: de la 17 km / h la 26 km / h, spre deosebire de viteza medie a trenurilor de marfă din UE – 83 km / h. În prezent, transportul rutier este mai flexibil, mai rapid și mai frecvent.
În domeniul transportului de călători, linia de cale ferată Satu Mare-București deservește 5 000 de pasageri pe an, iar zborul Satu Mare-București are aceleași cifre. În fiecare zi sosesc și pleacă 39 de trenuri de călători din gara Satu Mare, dar doar 1 tren pleacă spre București. Marea complexitate a conexiunii de transport feroviar de călători este limitarea timpului de funcționare: de exemplu, pe linia Satu Mare – Brașov au fost stabilite 18 restricții, iar durata minimă a circulației este de 12 ore.
În ceea ce privește serviciile pe distanțe lungi, cel mai mare concurent pentru transportul feroviar de călători sunt serviciile aeriene. Un bilet de la Satu Mare la București cu avionul sau trenul are același preț – 45 de euro, dar durata zborului este de doar 1 oră și 20 de minute. Principalul motiv pentru pierderea concurenței în transportul rutier este limitarea de de viteză (45-63 km / h), în ciuda faptului că locomotivele pot accelera la 140 km / h.
Principalele avantaje ale conexiunii feroviare din județul Satu Mare sunt: densitatea ridicată a căii ferate, Poluarea mediului mult mai redusă, Rata scăzută a accidentelor – siguranță ridicată, Fără congestie rutieră.
În prezent sunt în derulare proiecte promițătoare, al căror principal scop este modernizarea stațiilor Satu Mare și Carei, precum și a altor niveluri de trecere a căilor ferate la nivelul județului. Sub rezerva implementării măsurilor adecvate pentru reconstrucția liniei de cale ferată, trenurile vor putea circula cu o viteză mai mare și va fi posibilă lansarea de noi conexiuni. Imediat după reducerea duratei alergărilor, va exista o creștere a cifrei de afaceri a pasagerilor și a veniturilor care pot fi redirecționate pentru următoarele investiții: reconstrucția terminalelor, mașinilor etc.
Sunt necesare investiții mari în infrastructura feroviară a județului Satu Mare, deoarece liniile cu o singură cale împiedică circulația rapidă și eficientă a trenurilor, precum și funcționarea eficientă a logisticii feroviare în general. În primul rând, este necesară reconstituirea pistei de la Satu Mare la Baia Mare, ceea ce va reduce la jumătate durata alergării. Un alt domeniu de modernizare este pista Satu Mare-Carei. Aceste măsuri trebuie lansate cât mai curând posibil, astfel încât până în 2030 județul Satu Mare să devină o regiune cu o infrastructură feroviară puternică.
La sfârșitul celei de-a doua sesiuni a întâlnirii de parteneriat, Brigitta László, reprezentanta regiunii Szabolcs – Satmár – Bereg și manager de proiect (Ungaria) și Nataliya Nosa, coordonator de proiect și șef al Asociației Internaționale IARDI (Ucraina) a mulțumit tuturor participanților și experților pentru abordarea expertă. În timpul discuțiilor, a fost identificată necesitatea intensificării activităților pentru restabilirea și dezvoltarea în continuare a conexiunilor feroviare și consolidarea eforturilor regiunilor de frontieră în această direcție, pentru a crea o mobilitate transfrontalieră eficientă a persoanelor și a mărfurilor în regiunea Carpatică.
Având în vedere importanța subiectelor de mai sus, consorțiul internațional a stabilit că următorul eveniment din domeniul comunicării feroviare cu discuții tematice va fi planificat pentru martie – aprilie 2021.
Centrul de presă al Asociației Internaționale a Instituțiilor de Dezvoltare Regională IARDI