Pe 4 octombrie 2021, regiunile de frontieră au intrat în discuțiile constructive și prezentările experților din cadrul Mesei rotunde axate pe tema „Infrastructura de frontieră și punctele de trecere a frontierei” din cadrul proiectului MOBI implementat prin Programul Ungaria – Slovacia – România – Ucraina. Programul ENI CBC 2014-2020.
Evenimentul a fost susținut de Asociația Internațională a Instituțiilor de Dezvoltare Regională „IARDI” (UA), Consiliul Județean Maramureș (RO), Consiliul Județean Satu Mare (RO), Autoguvernarea Județului Szabolcs-Szatmár-Bereg (HU) și Regiunea auto–guvernată Košice (SK) cu participarea directă a reprezentanţilor regiunilor de graniţă: Cristina Stern, Brigitta László, Mihaela Liţe, Dominika Kovacheva. Datorită sprijinului și cooperării partenerilor, evenimentul a adus în discuție o problemă atât de importantă precum „Infrastructura de frontieră și punctele de trecere a frontierei”. Masa rotundă a avut loc în sistem on-line.
Întâlnirea a fost deschisă cu discursurile de bun venit de către Cristina Stern, județul Satu Mare (România) Mihaela Lițe, Consiliul Județean Maramureș (România), Brigitta László, Consiliul Județean Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria), Dominika Kovacheva, regiunea autonomă Košice (Slovacia) și Nataliya Nosa, director executiv al Asociației Internaționale a Instituțiilor de Dezvoltare Regională „IARDI” (Ucraina).
Nataliya Nosa, director executiv al Asociației Internaționale a Instituțiilor de Dezvoltare Regională „IARDI” Ucraina, a precizat că s-au desfășurat deja 4 Mese Rotunde în cadrul proiectului MOBI, astfel că Masa Rotundă dedicată temei „Infrastructura de frontieră și punctele de trecere a frontierei” este ultima. Ea a oferit apoi o prezentare generală a meselor rotunde și discuțiilor anterioare:
26.11.2020 – întâlnire de lansare a proiectului la Ujhorod, inițiată de Asociația Internațională a Instituțiilor de Dezvoltare Regională „IARDI”;
28.01.2021 – Întâlnire de parteneriat inițiată de Autoguvernarea regiunii Szabolcs –Szatmár –Bereg, Ungaria;
25.02.2021 – Masă Rotundă „MOBI pe tema aviației in regiunea Carpatică” inițiată de județul, Maramureș România;
15.04.2021 – Masă rotundă „Coridoarele de transport MOBI și drumurile de biciclete” inițiată de regiunea autonomă Košice, Slovacia;
15.06.2021 – Masă rotundă „Instrumente financiare și operaționale” inițiată de Asociația Internațională a Instituțiilor de Dezvoltare Regională „IARDI”;
27.08.2021 – Masă rotundă „Căile navigabile în regiunea Carpatică” inițiată de Ucraina;
04.10.2021 – Masa rotundă „Infrastructura de frontieră și punctele de trecere a frontierei” inițiată de Ucraina – evenimentul de astăzi.
Liudmyla Kozlovska, expert, Ucraina, a prezentat situația actuală cu dezvoltarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei. Potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, în Ucraina există 74 de puncte internaționale de trecere a frontierei. Toate aceste puncte transfrontaliere necesită reechipare și conform Planului de acțiuni privind punctele de control transfrontaliere, 30 dintre ele sunt planificate a fi modernizate pentru perioada 2021-2023. În plus, sunt planificate construirea a 5 noi puncte de trecere a frontierei, 2 dintre ele în regiunea Zakarpattia: Dijda – Beregdaróc și Bila Tserkva – Sighetu Marmației. Ea a furnizat, de asemenea, câteva date referitoare la Strategia de management integrat al frontierei. Astfel, se preconizează optimizarea procedurilor de control la frontieră cu asigurarea unui nivel de securitate adecvat, introducerea unui mecanism de coordonare a activităților actorilor de management integrativ al frontierei care să asigure cooperarea adecvată, răspuns prompt la încălcările la frontiera de stat dincolo de punctele de trecere a frontierei etc. Liudmyla a concluzionat că este nevoie de puncte moderne de trecere a frontierei, dar mai întâi ar trebui să aibă loc înlocuirea sistemelor deja existente cu altele moderne (sistem de citire a numerelor, complexe de greutăți, sisteme de scanare staționară pentru vehicule etc.). În acest scop, guvernul ucrainean a planificat să aloce peste 145 de milioane de euro în 2022.
Mykola Pigulyak, Șeful departamentului de construcții și arhitectură al Administrației Regionale de Stat Zakarpattia, Ucraina, a salutat participanții la masa rotundă și a prezentat poziția administrației regionale de stat cu privire la problema infrastructurii de frontieră. În Ucraina există o politică regională relevantă care implică Administrația Regională de Stat și controlează constant problema planificării frontierei. Dl Pigulyak a subliniat că Ucraina a trecut printr-o reformă administrativă și teritorială și, prin urmare, punctele de trecere a frontierei sunt acum planificate cu implicarea comunităților teritoriale locale. Un exemplu este coridorul Bila Tserkva care este planificat împreună cu comunitatea teritorială Solotvyno. În plus, comunitățile își planifică teritoriile în conformitate cu documentul de planificare regională, adică un plan cuprinzător de planificare a teritoriului comunităților. Dl Pigulyak a mai subliniat că scopul raportului său este de a asigura că Administrația Regională de Stat și autoritățile regionale controlează activitățile de planificare ale comunităților teritoriale locale și se asigură că toate tratatele internaționale și diferitele aranjamente sunt luate în considerare sub forma respectării inetereslor de stat prevăzute în planificarea locală.
Dr.Zinovij Broyde, cercetător principal, membru corespondent UEAN, consilier al șefului administrației regionale de stat Cernăuți, Ucraina, a făcut o prezentare pe tema punctelor de trecere a frontierei dintre regiunea Cernăuți și România. Problema este că pe o distanță de peste 300 km de graniță româno-ucraineană funcționează doar câteva puncte de control. Anterior existau 9 puncte de trecere a frontierei în zonă, dar astăzi există doar 1. Aceste puncte de trecere a frontierei nu coincid cu cerințele Schengen și trebuie reconstruite. Deși reconstrucțiile au fost agreate pe partea română, iar posibilitatea următoarelor modificări a fost incluse în programul Ucraina-România-Moldova, construcția acestor puncte nu este finalizată. În plus, există noi proiecte care includ construirea de noi puncte de trecere a frontierei – „Ruska-Ulma”, „Shepit-Izvoarele Sucevei” cu Ivano-Frankivsk și Cernăuți pe partea ucraineană și Suceava și Maramureș pe partea română. Dl Broyde a prezentat pe scurt și problema coridoarelor de transport pentru traficul de mărfuri și fluxurile de pasageri.
De la Independența Ucrainei și stabilirea cooperării dunărene cu vecinii s-a subliniat că există rute istorice comune de dezvoltare a întregului sistem de comunicații în Carpați și că există multe posibilități de refacere a acestora. Răspunzând provocărilor actuale ale noului TEN-T și coridorului feroviar de marfă, este evident că posibilitatea de a traversa Carpații într-un mod scurt a făcut din acesta un instrument foarte important pentru fluxurile de marfă. El a adăugat apoi că sub egida „Green Deal” și viziunea de viitor a transportului există oportunități uriașe pentru un trafic de marfă de 1520 km din/în/prin HU, SK, UA, RO, PL, MD integrat cu căile ferate din țările vecine UE.
Robert Vass, expert extern al Consiliului Județean Szabolcs-Szatmár-Bereg, Ungaria, a oferit o imagine de ansamblu asupra infrastructurii de frontieră din județul Szabolcs-Szatmár-Bereg și a declarat că principalele puncte de trecere a frontierei de pasageri sunt Záhony–Csap, Lónya–Harangláb, Barabás– Mezőkaszony, Tiszbecs-Tiszaújlak, Beregsurány–Asztély (la granița ucraineană-maghiară) și Csengersima-Petea, Csenger – Óvári, Vállaj-Csanálos (la granița maghiară-română). În plus, există trei puncte de trecere a frontierei feroviare în județ: Záhony–Csap, Eperjeske și Tiborszállás. A analizat apoi problema autostrăzilor și drumurilor rapide. Domnul Vass a precizat că în viitorul apropiat o autostradă și două drumuri rapide din județ vor ajunge la granițe, ceea ce ar crește și mai mult mobilitatea internațională și ar asigura libera circulație a forței de muncă și turismul internațional.
Reinhold Stadler, expert Consiliul Județean Maramureș, România, a prezentat sistemul transfrontalier al județului Maramureș. Lungimea graniței Maramureșului este de 164 km, care este formată în mare parte fie din apă, fie este înconjurată de pădure/zone montane. Există 3 puncte de trecere a frontierei – Solotvino Sighetu Marmației, Teresva – Câmpulung Tisa și Valea Vișeului – Dilove. Domnul Stadler a precizat că fluxurile majore de mărfuri și pasageri urmează direcția est-vest (Baia Mare, Satu Mare). Aceste legături sunt destul de puternice, în timp ce legăturile dintre Baia Mare și Sighetu Marmației sunt destul de rare. El a subliniat, de asemenea, că rețeaua de căi ferate transfrontaliere este de importanță strategică.
În prezent, nu există o legătură feroviară directă între Baia Mare și orașele ucrainene, ci doar o linie de cale ferată cu Sighetu Marmației. Pe viitor sunt planificate o nouă legătură între Poienile de sub Munte și Shibene, un pod între Sighetu Marmației și Bila Tserkva și 2 noi treceri, în apropiere de Piatra și Teceu Mic. Acest lucru ar fi extrem de important pentru transportul de marfă, fluxul de mărfuri și pasageri.
Ionuţ Militaru, expert, Consiliul Județean Satu Mare, România, a împărtășit o privire de ansamblu asupra infrastructurii de frontieră a județului Satu Mare și a afirmat că în județ există multe puncte de trecere a frontierei. Domnul Militaru a prezentat datele referitoare la numărul de persoane care au tranzitat punctul de trecere a frontierei respectiv. Potrivit datelor, punctul de frontieră Petea poate suporta cel mai mare volum de trafic. S-a concentrat apoi pe problematica specificului feroviar.
O analiză detaliată a transportului feroviar a arătat că numărul de pasageri scade din cauza condițiilor căilor ferate și a infrastructurii românești. În plus, există o diferență între ecartamentul ucrainean și cel românesc. Ucraina folosește 1.520 mm în timp ce România 1.435 mm. Acest lucru face ca trecerea frontierei cu trenul să consume timp. Domnul Militaru a prezentat și Analiza SWOT a infrastructurii transfrontaliere din România. Acesta a inclus analiza punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor infrastructurii frontierei românești.
Oleksandr Kish, expert, Serviciul rutier, regiunea Zakarpattia, Ucraina, a salutat participanții și a declarat că regiunea Zakarpattia a elaborat mai multe planuri pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei în regiune și reabilirea punctelor de control de frontieră existente. Apoi s-a concentrat pe problemele de perspectivă a punctelor de trecere a frontierei. Unul dintre ele este planul în perspectivă a punctului de control cu Ungaria – Nagyhódos – Velyka Palad, care va comunica pe partea ucraineană cu o autostradă internațională M26 și punctul de trecere de frontieră Vylok – Nevetlenfalu – Dyakovo. Secțiunea de 11,3 kilometri a drumului duce direct la punctul de control Nagypalad și în viitor ar putea fi posibilă deschiderea unui nou punct de control în satul Nagypalad și Kispalad pe partea maghiară. În cazul deschiderii unui punct de control există o bună perspectivă de amenajare a drumului pentru biciclete. Dl Kish a mai adăugat că actualul punct de control disponibil cu România – Solotvino – Sighetu Marmației nu îndeplinește cerințele moderne și necesită reconstrucție. Cu toate acestea, există un plan de perspectivă de dezvoltare a frontierei cu România – Bila Tserkva – Sighetu Marmației și dacă se va semna documentul necesar între guvernele român și ucrainean se poate deschide un nou punct de control.
Dr. Zoltán Kovács, Universitatea din Nyíregyháza, expert al județului Szabolcs-Szatmár-Bereg, Ungaria, a subliniat că obiectivul prioritar al guvernului amghiar, constă în dezvoltarea infrastructurii de transport. Există două teritorii în județul Szabolcs-Szatmár-Bereg implicate în proiectul „MOBI” – punctul de trecere a frontierei Tiszabecs-Vilok și punctul de intersecție a graniței din apropierea localității Beregdaróc. Există cinci puncte de trecere a frontierei între Ungaria și Ucraina care pot fi traversate cu un vehicul, deschis 24/7, iar Tiszabecs este unul dintre acestea, în timp ce Beregdaróc are un drum foarte important pentru a face legătura între vest și est. Domnul Kovács a declarat că dezvoltarea drumului care duce de la graniță la Beregdaróc este foarte importantă și ar oferi o oportunitate uriașă nu numai pentru județul Szabolcs-Szatmár-Bereg, ci și pentru Zakarpattia, Satu Mare și alte regiuni. El a anunțat, de asemenea, că este în prezent planificată o nouă autostradă care să ajungă la granița țării. După ce va fi finalizată construcția, va fi deschis un nou punct de trecere a frontierei între Ungaria și Ucraina.
În sesiunea de concluzii, Nataliya Nosa, Director Executiv al Asociației Internaționale a Instituțiilor de Dezvoltare Regională, Ucraina, a mulțumit tuturor experților și partenerilor pentru participare și pentru prezentările profesioniste de mare valoare informativă care vor fi incluse în cercetările de bază și sunt foarte importante pentru realizarea proiectului. Ea a subliniat că a fost ultima Masă rotundă din cadrul proiectului MOBI și că pe baza prezentărilor și cercetărilor de bază, echipa MOBI începe să elaboreze Planul de Mobilitate conform structurii convenite anterior după întâlnirea din 11 noiembrie.
Punctul de presă, proiect MOBI.